• Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
  • Login
Psihoterapeut psihanalist
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
No Result
View All Result
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
No Result
View All Result
Psihoterapeut psihanalist
No Result
View All Result
Home Blog

Cand anxietatea e o masca in fata amenintarii interne

Alexa Bîtfoi by Alexa Bîtfoi
in Blog, Psihoterapie
0
Anxietate masca atacuri de panic frica fobii

“Sufar de anxietate”, “am atacuri de panica” – iata niste expresii pe care le auzim din partea atator oameni de atat de multe ori incat aproape ca au devenit golite de sens. Nu ne mai gandim la anxietate, la ceea ce o provoaca, la felul in care putem reflecta si intelege acest tip de suferinta psihica. In zilele noastre gandirea, reflectia, autoreflectia au fost inlocuite de imperativul actiunii, de “a face”. Or aceasta perspectiva, de a face in locul lui a gandi se potriveste de minune insasi esentei anxietatii. Nimanui nu-i este usor sa suporte si sa stea in interiorul lui cu sentimentul atat de inhibant de teama. Anxietatea este adesea paralizanta. De multe ori nu exista reprezentari de imagini sau de cuvinte pentru a o descrie. Ea se manifesta prin intermediul corpului sub forma unor senzatii foarte neplacute sau prin ganduri ruminative care nu duc la nici o elaborare. Anxietatea pare sa trimita la o urgenta care se cere a fi descarcata si apoi anihilata.

Doctore, dati-mi o pastila ca sa nu mai simt frica asta coplesitoare! Vreau un anxiolitic!

Sau

Domnule psihoterapeut, dati-mi ceva de facut, spuneti-mi ceva, orice, va voi asculta fara menajamente, doar faceti sa dispara sentimentul asta de amenintare surda care simt ca ma sufoca!

Iata cerintele urgente pe care anxiosul le are in interactiunea lui cu specialistul psi. In fata acestei cerinte urgente exista masuri urgente: pe de-o parte, medicul psihiatru prescrie anxiolitice care vin in intampinarea asteptarii de disparitie magica a anxietatii; pe de cealalta parte, psihoterapeutul se foloseste de instrumente tehnice proprii precum desensibilizarea progresiva (expunerea treptata a pacientului la stimulul fobic – tehnica folosita indeosebi in tratarea fobiilor in care, de pilda, teama de avion este suprimata prin incurajaarea pacientului de a zbura), teme pentru acasa, incurajarea pacientului de a gasi in el resurse proprii pentru a controla anxietatea, exercitii de respiratie etc. Prin urmare, avem solutii rapide pentru o problema deloc facila. Daca este ceva ce il linisteste pe anxios este tocmai gandul ca va scapa de acest afect atat de greu de tolerat si ca va scapa intr-un timp scurt. Aceasta este, pe buna dreptate, marea dorinta a celui ce sufera de anxietate. Cand suferi, orice natura ar avea suferinta ta, nu doresti sa te opresti si sa te gandesti la suferinta si la ceea ce a declansat-o, ci vrei ca ea sa inceteze cat mai repede. E o explicatie posibila pentru care oamenii aleg, deseori, in tratarea suferintei lor, o cale mai scurta cu rezultate rapide.

Află despre

depresia la copii depresie agresivitate anxietate

Depresia la copii

08/03/2017
Stima de sine scazuta autocritica autorepros autodevalorizare ura de sine cauze inconstiente ura de sine psihanaliza

Stima de sine scazuta si cauzele inconstiente ale autocriticii

22/01/2020
Refularea

Refularea sau cum ajungem sa uitam sursa propriilor suferinte

11/04/2019

Cititi si anxietate e atunci cand simti prea mult

Exista insa o abordare terapeutica in care anxietatea, precum si orice alt simptom suparator cu care vine pacientul, sunt privite altfel. Pacientului care vine in cabinetul psihanalistului sau psihoterapeutului de orientare psihanalitica si care sufera de anxietate, sau de fobii, sau are atacuri de panica, i se cere sa incerce sa isi mute atentia de la simptomele lui atat de suparatoare la gandurile si asociatiile de idei care ii vin in minte in mod spontan. Sigur, acestea sunt, la inceput, legate poate doar de frica sa. Dar, incetul cu incetul, pacientul, sustinut de terapeut, ajunge sa constientizeze ceva. Ajunge la ideea ca afectul invalidant de anxietate este o masca, este o perdea care acopera, de fapt, alte sentimente de care nu fusese constient pana acum. Asa incepe un drum lung de reflectie si autoreflectie, de cautare de sine, de a gandi despre o experienta subiectiva, fie ea si una dureroasa, mai degraba decat de a actiona impotriva ei spre a o face sa dispara.

Cititi aici despre atacurile de panica si legatura lor cu primele interactiuni dintre o mama si bebelusul ei

Anxietatea este un semnal pe care il simtim in fata unui pericol. Supravietuirea noastra ca specie si supravietuirea individuala au mare legatura cu capacitatea de a simti frica si de a ne apara, fie prin lupta, fie prin fuga. Pe de alta parte, in ceea ce numim anxietate generalizata sau atac de panica, frica imensa resimtita de individ nu isi gaseste un corespondent in realitatea externa. Altfel spus, nu exista pericol exterior. Anxietatea vine sa mascheze si sa trimita, in acelasi timp, un semnal ca exista totusi un pericol. El nu se afla insa in realitatea exterioara, ci in interiorul individului. In acest context, sentimentul constient si coplesitor de frica ascunde alte sentimente inconstiente de furie, sau dispret, sau agresivitate, sau vinovatie, sau excitatie sexuala, sau dezgust etc.

Cititi si anxietatea noastra cea de toate zilele, incotro?

O intrebare apare acum: de ce individul nu poate sa simta in mod constient aceste emotii? De ce e nevoie de anxietate pentru a le masca? Raspunsul e unul pe cat de simplu din punct de vedere logic, pe atat de complicat din punctul de vedere al istoriei personale afective a fiecarui individ: avem nevoie de anxietate tocmai pentru a ne proteja impotriva pericolului pe care il simtim in legatura cu sentimentele pe care anxietatea le mascheaza si le tine, astfel, in afara vietii noastre constiente.

O alta intrebare rasare: de ce unii oameni resimt ca fiind ceva foarte periculos sa simta si sa exprime sentimente legate de agresivitate, sau furie, sau excitatie sexuala? Raspunsul il gasim in istoria individuala, in copilaria mica. De pilda, daca un copil mic isi exprima agresivitatea fata de mama lui muscand-o sau lovind-o iar raspunsul repetat al mamei in fata acestor atacuri este sa-l lase intr-un mod razbunator pe copil singur in camera “pana se linisteste”, acest copil va invata ca agresivitatea proprie duce, in mod automat, la abandon. Sau daca un copil mic simte si exprima rivalitate si furie fata de tatal sau iar tatal va raspunde in mod repetat acestor tendinte intr-o maniera agresiva verbal sau fizic, copilul va invata ca exprimarea furiei duce, in mod automat, la vatamare.

Aceste experiente dureroase sunt uitate in viata adulta, prin mecanismul refularii despre care am scris aici. In acelasi timp, de fiecare data cand o experienta de viata trezeste in cineva aceleasi afecte traite ca periculoase sau coplesitoare in copilarie, tendinta inconstienta va fi sa le inhibe. Urma lor care va ajunge constienta si va fi resimtita ca durere este exprimata sub forma anxietatii. Iata cum anxietatea este, in toate formele ei de manifestare, varful icebergului, ceva ce mascheaza o amenintare interna coplesitoare de care nu suntem constienti si care are legatura cu primele experiente de viata in relatie cu cei pe care i-am iubit. A cauta si a afla aceasta amenintare interna presupune un proces lung si adesea dureros de rememorare, retrarire si elaborare a experientei psihice si care duce, in final, la vindecare.

Sursa foto: https://www.calmclinic.com/anxiety/causes/triggers

Tags: anxietateatacuri de panicafobie
Alexa Bîtfoi

Alexa Bîtfoi

psihoterapeut de orientare psihanalitică

Citeşte mai multe

depresia la copii depresie agresivitate anxietate
Blog

Depresia la copii

08/03/2017
psihanaliza bucuresti psihanalist psihoterapie freud
Blog

Psihanaliza si gandirea psihanalitica in psihoterapie

14/09/2017
psiholog copii bucuresti psihoterapeut
Blog

Psiholog copii: cand sa merg la psiholog

04/01/2016
De ce ne mintim pe noi insine autoinselare
Blog

De ce ne mintim pe noi insine? Cum sa recunoastem autoinselarea

04/04/2019
iubire amara elena ferrante contraidentificare
Blog

Iubire amara: relatii simbiotice de ura intre mame si fiice

10/10/2018
Anxietate frica fobie atac panica
Blog

Anxietatea noastra cea de toate zilele, incotro?

28/11/2018
Load More
Next Post
Dependenta emotionala relatie vampir energetic

Dependenta emotionala si "vampirul energetic" din relatie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cabinet individual de psihologie care oferă asistenţă şi consiliere psihologică, evaluare şi intervenţie terapeutică adulţilor, adolescenţilor şi copiilor.             ☎ 0735 524 756
No Result
View All Result

Afla despre…

  • Alexa Bîtfoi psihoterapeut psihanalist
  • Ce face un psiholog
  • Psiholog Bucuresti – psihoterapie adulti si copii
  • Psihoterapie copii
  • Psihoterapie psihanalitica

Cauta pe site…

No Result
View All Result

Scriu in Revista

Cafe Gradiva

Am scris la

psiholog alexa plescan antena 3

Categorii

  • Blog
  • Cuplu
  • Film
  • Filme & carti
  • Parinti
  • Psihoterapie

Recent Posts

  • Adolescence, un film despre masculinitate toxică și depresie paternă 20/03/2025
  • Gaslighting: efortul de a-l înnebuni pe celălalt 11/11/2024
  • Intimitatea trăită ca intruziune, respingerea ca abandon 21/10/2024
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact

Copyright © 2012-2022, Alexa Bîtfoi - Psihoterapeut psihanalist şi psiholog clinician.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.Accept Reject Read More
Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary
Always Enabled
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SAVE & ACCEPT
No Result
View All Result
  • Despre mine
  • Psihoterapie psihanalitica
  • Psihoterapie copii
  • Ce face un psiholog
  • Newsletter
  • Contact

Copyright © 2012-2022, Alexa Bîtfoi - Psihoterapeut psihanalist şi psiholog clinician.

Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.