• Despre
  • Ce face un psiholog
  • Newsletter
  • Login
Psihoterapeut psihanalist
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
No Result
View All Result
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
No Result
View All Result
Psihoterapeut psihanalist
No Result
View All Result
Home Blog

Anxietatea noastra cea de toate zilele, incotro?

Alexa Bîtfoi by Alexa Bîtfoi
in Blog, Psihoterapie
2
Anxietate frica fobie atac panica
1K Shares
Share
Pin
Share

Anxietatea frica teama vindecare

Anxietatea e sora geamana a depresiei, iar impreuna constituie principala sursa de dizabilitate a omenirii. Anxietatea e firul rosu care ne insoteste din primele zile ale vietii, merge cu noi la gradinita, apoi la scoala, ne face sa ne tremure inima in fata altarului, apoi in fata unei noi fiinte umane careia i-am dat viata. Anxietatea ne insoteste in fiecare zi la munca, la sala de sport si in cabinetul psihoterapeutului. Ea ne face sa regresam cand ajungem batrani si devine o stare difuza de spaima cand ne traim ultimele ceasuri. Anxietatea e promotorul cunoasterii si al dezvoltarii noastre, dar tot e cea care ne poate invalida existenta intr-o maniera in care ne face sa ne pierdem in ea si sa nu mai gasim prea usor calea de scapare.

Anxietatea este viata si anxietatea este moarte. Sau, mai bine spus, anxietatea poate fi pusa in slujba vietii, sau se poate afla in slujba mortii. De aceea e foarte important sa intelegem ce este ea, de unde vine, ce scop are si sa putem constientiza momentele in care forta ei devine una distructiva si mortifera.

Află despre

Stima de sine scazuta autocritica autorepros autodevalorizare ura de sine cauze inconstiente ura de sine psihanaliza

Stima de sine scazuta si cauzele inconstiente ale autocriticii

22/01/2020
Anxietate masca atacuri de panic frica fobii

Cand anxietatea e o masca in fata amenintarii interne

11/09/2019
Refularea

Refularea sau cum ajungem sa uitam sursa propriilor suferinte

11/04/2019

Frica este, la inceput, un diavol neimblanzit. Ea cuprinde toate angoasele de negandit pe care fiecare dintre noi le-am experimentat in primele luni de viata. Desigur ca nu ne mai amintim despre angoasele de anihilare, de cadere in gol la nesfarsit, de dezintegrare somatica si de pierdere a simtului realitatii. Dar aceste frici arhaice, primare, sunt in fiecare dintre noi si pot fi readuse la viata in anumite momente critice ale existentei.

Cand privim un bebelus, in starea lui de pasivitate si dependenta totala, ne e greu sa ne imaginam ca frica e cea care ii domina firava existenta. Ca angoasa e atat de coplesitoare pentru el incat viata si supravietuirea lui fizica si psihica depinde in totalitatea de persoana care il ingrijeste, il dezmiarda, il hraneste si care reuseste, printr-un soi de identificare speciala intalnita intre bebelus si mama lui, sa ii contina toate angoasele, sa le digere psihic si sa i le restituie copilului intr-o forma metabolizata si linistitoare. Vedem apoi ca bebelusul surade si gangureste multumitor, dar ne e greu sa ne imaginam ca pana in acest punct fortele vietii s-au inclestat in lupta cu cele ale mortii si ca viata a triumfat. Vedem zambetul bebelusului, dar nu vedem spaima de dinainte. Intalnim totusi aceste angoase arhaice in momente de regresie necontrolata, cand suntem foarte bolnavi sau cand am suferit o trauma puternica. Sau le intalnim in patologiile psihice grave in care suferindul traieste la nesfarsit angoasele primare de dezintegrare, de faramitare continua, de pierdere a simtului realitatii, fara posibilitatea de a le face sa inceteze.

Cititi aici despre sentimentul de vid interior si goliciune sufleteasca

Angoasele arhaice reprezinta forta distructiva a mortii. Ele alimenteaza frici paranoide, de contaminare, de infestare, de otravire. Ele il fac pe catatonicul care, desi complet imobil din punct de vedere fizic, sa traiasca, la nivel psihic, cele mai cumplite spaime. Ele ameninta cu clivajul functionarea psihicului uman si duc la pierderea mintii, la propriu. La pierderea capacitatii de a gandi, de a rationa si de a contine afectul devenit prea coplesitor. Fricile arhaice se structureaza in jurul unor teme delirante de urmarire, pedeapsa si, in final, de anihilare. Ele trimit la o faza a dezvoltarii preverbala, presimbolica, in care lumea psihica era dominata de impresii senzoriale, in absenta unui invelis psihic care sa le contina si sa le digere. Angoasele primare isi gasesc sursa in teama de a mai iesi din casa pentru ca afara amenintarea e una catastrofica, in teama de a te mai hrani pentru ca mancarea e otravita, in spaima de a umbla pentru ca un urmaritor care iti vrea moartea se afla intotdeauna in spatele tau, in angoasa ca te spargi in mii de farame pe care nu le mai poti aduna si reconstitui. In fata acestor amenintari interne teribile, apararile sunt pe masura: construirea unei realitati proprii dominata de halucinatie, delir, clivaj, grandoare si omnipotenta. Dusmanul cel mai de temut poate fi invins doar daca cel amenintat devine un zeu cu puteri nebanuite. Asa se constituie o realitate deliranta, omnipotenta, dar care nu aduce alinare decat pentru o scurta perioada.

Apoi exista anxietatea mai elaborata, mai evoluata din punct de vedere al dezvoltarii emotionale. Ea se constituie in relatie cu persoana de ingrijire si are drept obiect aceasta persoana. In existenta fiecaruia dintre noi a fost o persoana, o putem numi mama, care a reusit sa ne ajute cu fricile noastre de negandit si care, la inceput, le-a simtit si le-a gandit in locul nostru. Nu a fost constienta ca face toate aceste lucruri esentiale pentru supravietuirea noastra. Ea doar a fost disponibila fizic si afectiv si devotata nevoilor pruncului ei. Si asta a fost suficient. Bebelusul a dezvoltat un Eu indeajuns de puternic ca sa faca fata amenintarilor interne si externe, suficient de puternic ca sa-si doreasca viata si cresterea. Dar cresterea e mereu acompaniata de frica. In aceasta etapa a vietii, de frica de a pierde persoana iubita sau frica de a pierde iubirea persoanei de ingrijire. Apoi, in nevoia copilului de a deveni tot mai autonom, apare anxietatea de separare fata de persoana iubita. Aceste frici, sunt asadar, constitutive in primii ani de viata. Ele se vor ascunde bine deghizate in viata adulta in frica de straini, de insecte, de relatii noi, frica de necunoscut si de viitor, de boala, razboi sau incalzire globala. Acestea reprezinta noi obiecte ale fricii care sunt doar o deplasare a anxietatilor experimentate in primii ani de viata.

Cititi aici despre atacurile de panica si legatura lor cu introiectia unei mame care nu a putut contine disturbantele somatice ale bebelusului

Exista frici care au obiect precum cele pomenite adineauri, dar exista si frica fara obiect, o anxietate difuza, greu de controlat si care stirberste din placerea de a trai. Frica de a se intampla ceva rau cuiva drag, teama de esec sau, dimpotriva, teama de succes, teama de ambivalenta intr-o relatie de cuplu, teama de singuratate, teama de boala, teama de moarte. Aceste anxietati sunt reeditari ale unor experiente vechi insuficient elaborate atunci si care, in prezent, reapar, in incercarea lor de a fi rezolvate.

Rezolvarea e gasita, pentru scurt timp, in medicamente-anti-frica, anxiolitice si antidepresive care sa reuseasca sa tina in frau afectul puternic si sa amelioreze simptomul. Insa puterea fricii este intotdeauna mai mare. Ea are putere de regenerare prin aceea ca se deplaseaza de la un obiect catre altul, de la o tema la alta. Astfel, frica de avion, de pilda, se vindeca, in locul ei aparand, dupa un timp, frica de imbolnavire. Frica este aceeasi, ea doar se deplaseaza dintr-un anume obiect al fricii intr-altul.

Vindecarea anxietatii este posibila in masura in care, intr-un proces indelungat de natura psihoterapeutica, se ajunge la ceea ce a cauzat initial frica. A ajunge acolo nu e deloc usor pentru ca psihicul nostru are tendinta naturala de a se apara in fata constientizarii unor experiente dureroase, cu atat mai mult cu cat ele au fost traite la o varsta frageda. Pentru vindecarea anxietatii nu exista scurtaturi. Absenta scurtaturilor, genereaza, la randul ei, anxietate. Ne e frica de frica, dar ne e frica si sa ne vindecam de ea. Incotro, asadar?

 

Sursa foto: Libertas.mk

Tags: angoasaanxietateanxietate de separareFricaTeama
Alexa Bîtfoi

Alexa Bîtfoi

Sunt psiholog clinician si psihoterapeut. Lucrez cu copii, adolescenti si adulti. Abordarea terapeutica si tehnicile mele de lucru se inscriu in campul psihoterapiei psihanalitice. Ma puteti contacta la adresa de e-mail contact@alexaplescan.ro

Citeşte mai multe

Psihoterapeut bun bucuresti cum sa alegi psihanaliza intuitie
Blog

Cum să alegi un psihoterapeut bun și capcanele intuiției în găsirea terapeutului potrivit

11/02/2020
Autosabotarea pedeapsa inconstienta vinovatie autosabotaj masochism relatii toxice
Blog

Autosabotarea: pedeapsa autoimpusă a unei vinovății inconștiente

03/02/2020
Stima de sine scazuta autocritica autorepros autodevalorizare ura de sine cauze inconstiente ura de sine psihanaliza
Blog

Stima de sine scazuta si cauzele inconstiente ale autocriticii

22/01/2020
Terapie psihanalitica psihanaliza bucuresti
Blog

Terapia psihanalitica: cum functioneaza si ce asteptari sa ai de la o cura psihanalitica

08/01/2020
Libertatea sexuala, iluzia care ignora esenta sexualitatii
Blog

Libertatea sexuala, iluzia care ignora esenta sexualitatii

13/11/2019
Partenerul care "da totul" in relatie cuplu
Blog

Partenerul care “da totul” intr-o relatie da ceva ce nu a primit cand era mic

30/09/2019
Load More
Next Post
Zona de confort relaxare sanatate psihica citit meditat

Zona de confort nu e greu de parasit, ci e greu de gasit

Comments 2

  1. Mona says:
    3 years ago

    Absolut genial articolul 💗

  2. Daniel Costache says:
    2 years ago

    esti a dracului de buna.felul in care ai descris frica,anxietatea nu am alt comentariu decat asta

Leave a Reply Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Recomandate

Psihoterapeut bun bucuresti cum sa alegi psihanaliza intuitie

Cum să alegi un psihoterapeut bun și capcanele intuiției în găsirea terapeutului potrivit

2 years ago
Autosabotarea pedeapsa inconstienta vinovatie autosabotaj masochism relatii toxice

Autosabotarea: pedeapsa autoimpusă a unei vinovății inconștiente

2 years ago

Newsletter

Citite acum

adaptarea la gradinita refuz plans metode

Adaptarea la gradinita: dificultati si metode de acomodare

5 years ago
psiholog copii bucuresti psihoterapeut

Psiholog copii: cand sa merg la psiholog

6 years ago

Cele mai populare

Sentimentul de vid interior goliciune sufleteasca

Sentimentul de vid interior si goliciunea sufleteasca

4 years ago
adaptarea la gradinita refuz plans metode

Adaptarea la gradinita: dificultati si metode de acomodare

5 years ago
Autosabotarea pedeapsa inconstienta vinovatie autosabotaj masochism relatii toxice

Autosabotarea: pedeapsa autoimpusă a unei vinovății inconștiente

2 years ago
depresie partener relatie de cuplu

Partenerul are depresie, cum procedez?

6 years ago
Diagnostic gresit adhd autism copil neatent

Copilul neatent are ADHD? Cel care nu vorbeste, autism? Despre diagnosticarea gresita la copii

5 years ago
Psihoterapeut psihanalist

Sunt psiholog clinician si psihoterapeut. Lucrez cu copii, adolescenti si adulti. Abordarea terapeutica si tehnicile mele de lucru se inscriu in campul psihoterapiei psihanalitice. Ma puteti contacta la adresa de e-mail contact@alexaplescan.ro.

Categorii

  • Blog
  • Cuplu
  • Filme & carti
  • Parinti
  • Psihoterapie

Sunt şi aici

  • Despre
  • Ce face un psiholog
  • Newsletter
  • Contact

Copyright © 2012-2022, Alexa Bîtfoi - Psihoterapeut psihanalist şi psiholog clinician.

No Result
View All Result
  • Despre mine
  • Psihoterapie psihanalitica
  • Psihoterapie copii
  • Ce face un psiholog
  • Newsletter
  • Contact

Copyright © 2012-2022, Alexa Bîtfoi - Psihoterapeut psihanalist şi psiholog clinician.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.