
Probabil ca una dintre cele mai des utilizate expresii din zilele noastre este “zona de confort”. Imperativul care ii este asociat este “iesi!”. “Daca vrei sa ai succes, iesi din zona de confort!”. “Nu am stiut ce inseamna cu adevarat implinirea pana nu am iesit din zona de confort.” “Trebuie sa ies din zona de confort daca vreau sa realizez ceva!”
Aceasta expresie este cu atat mai des folosita cu cat intelesul ei este unul ambiguu. Nimeni nu stie sa explice pe indelete ce inseamna “zona de confort”. Ceea ce se stie insa cu certitudine este ca realizarile si succesul personal se ating doar dupa ce ai iesit din acest spatiu personal crezut sau simtit ca fiind unul confortabil. Pentru asta se cere o munca indarjita cu tine insuti, desi, din nou, nu se prea stie in ce consta aceasta munca. Ceea ce retine atentia intr-un mod revoltator este faptul ca succesul personal si profesional este conditionat de efortul de a renunta la confortul personal, orice ar insemna acesta. Ca si cand exista ceva mai presus de propria fiinta numit “fericire”, “bani”, “succes” sau “cariera” care are o existenta-in-sine si care exprima o realitate idependenta de realitatea interna a individului, cu tot confortul si disconfortul pe care o produce aceasta.
La o prima impresie, a parasi zona de confort trimite la capacitatea de a tolera o anumita doza de frustrare. Frustrarea este necesara dezvoltarii, cresterii si maturizarii fiintei umane. O doza de frustrare prea mare va duce insa la suferinta psihica si la boala. E dificil de stabilit ce inseamna o frustrare prea mare pentru ca ea tine de istoria personala si de traseul psihic individual. Daca “a iesi din zona de confort” inseamna a putea tolera frustrarea si a reusi amanarea gratificarile imediate pentru un succes ulterior, atunci expresia isi dovedeste nevinovatia. Ea trimite la ceea ce Freud numea “principiul realitatii” care, la un adult sanatos, guverneaza “principiul placerii”.
Daca ne uitam mai indeaproape la aceasta expresie care functioneaza ca un motto al generatiei noastre si daca analizam contextul economic, social si cultural in care traim, atunci “a iesi din zona de confort” s-ar putea sa nu fie un reprezentant al principiului realitatii, ci altceva. Capitalismul feroce in care traim impinge lumea catre un consum exagerat bazat pe inducerea unor nevoi si dorinte false. Asadar, e greu sa vorbim despre amanarea gratificarii si tolerarea frustrarii intr-o era in care cuvantul de ordine este “viteza”. Dorim ca totul sa se intample repede, dorim sa ne atingem scopurile cat mai repede, sa mancam repede, sa dormim repede (si putin!), sa muncim cat mai repede, adica la un randament maxim, sa ne vindecam repede de anxietate, depresie sau alte suferinte psihice si fizice. Avem impresia ca tot ceea ce se intampla in jurul nostru se intampla pe repede inainte, cu o viteza ametitoare. Unul dintre preturile platite de psihicul nostru pentru aceasta viteza careia nu ii putem face fata intotdeauna este sentimentul de vertij, de ameteala si confuzie care se manifesta prin simptomele somatice bine-cunoscute ale anxietatii.
Cititi aici despre sentimentul de vid interior si goliciune sufleteasca
In acest context, sa iesi din zona de confort inseamna mai degraba o distragere de la propria persoana, de la propria realitate psihica interioara pentru atingerea unor deziderate al caror fauritor s-ar putea sa nu fii tu. In ajutorul acestui obiectiv vin o sumedenie de gadgeturi, o sumedenie de functii care potenteaza alienarea de sine, parasirea asa-zisei zone de confort si plonjarea intr-un fals spatiu interior identitar. Iesirea din zona de confort devine astfel o distantare fata de propriul sine, de propriile nevoi si dorinte (nu de cele false, induse mediatic), de propriile conflicte interne, de propria suferinta psihica, de propria dinamica interna, pana la urma, de propria viata.
Vad zona de confort ca pe un spatiu mental interior in care multe conflicte se dezvolta si isi cauta rezolvarea, un spatiu care este mai degraba disconfortant si dinamic dar care, odata cunoscut si inteles, aduce un confort pe care tot mai putina lume il simte in zilele noastre: confortul interior. Nu cred ca e greu sa iesi din zona de confort. Greu e sa o gasesti si sa reusesti sa te mentii acolo. Nu e greu sa te lasi distras de la propriile probleme, conflicte, suferinte. Toata tehnologia iti vine in ajutor. Greu e sa construiesti un spatiu psihic in care sa poti gandi, reflecta asupra ta si asupra celorlalti. Nu e greu sa fii mereu ocupat, mereu e cate ceva de facut, mereu trebuie (!) facut ceva. Mai greu e sa stai tu cu tine, in liniste, reusind sa contii si sa gandesti nelinistea, tristetea si alte emotii disturbante.
Cititi si Gandirea pozitiva dauneaza grav sanatatii mintale
A privi in interiorul propriei persoane este un exercitiu dificil cu atat mai mult cu cat practicarea lui este tot mai descurajata. Pentru unii oameni e asupritor si uneori intolerabil sa intre in contact cu propriile dorinte si nevoi, cu propriul adevar despre ei insisi, pentru ca nu au fost niciodata obisnuiti cu cineva care sa-i intrebe cum se simt, ce isi doresc sau care le sunt nevoile. Sentimentul de lipsa de timp, nevoia de a lucra excesiv si de a ne obosi peste masura, nevoia de a folosi un ecran prin care sa fim conectati in permanenta cu ceilalti si nu cu noi insine, incapacitatea de a ramane singuri cu gandurile si afectele noastre, toate acestea sunt simptome ale incapacitatii de a crea si de a creste spatiul psihic individual.
Daca zona de confort inseamna zona din psihicul nostru in care putem sa reflectam, sa gandim, sa suferim, sa ne bucuram, sa intelegem, sa ne relaxam si sa avem reverii, de ce am vrea s-o parasim pentru niste deziderate golite de sens si de continut? Ceea ce nu ni se spune atunci cand ni se cere sa iesim din zona de confort este ca nici banii, nici succesul, nici cariera, nici fericirea nu vor aduce confort decat in masura in care vom reusi sa ne simtim, mai intai, confortabil cu adevarul despre noi insine.
Sursa foto: http://wallpapers-hd-wide.com/
Într-adevăr:
”Ceea ce nu ni se spune atunci cand ni se cere sa iesim din zona de confort este ca nici banii, nici succesul, nici cariera, nici fericirea nu vor aduce confort decat in masura in care vom reusi sa ne simtim, mai intai, confortabil cu adevarul despre noi insine”.
Eu inteleg si prezent altfel expresia: zona de confort reprezinta mediul/lucrurile/jobul cu care ne-am obișnuit (plăcute sau neplăcute). A ieși de acolo nu inseamna a te dezbrăca de valorile tale, fugind dupa bani. A ieși din zona de confort înseamnă sa vrei să îți dezvolti si alte abilități, sa te expui la provocări noi, sa fii dispus să fii începător si sa înveți lucruri noi.