• Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
  • Login
Psihoterapeut psihanalist
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
No Result
View All Result
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact
No Result
View All Result
Psihoterapeut psihanalist
No Result
View All Result
Home Blog

Copilul neatent are ADHD? Cel care nu vorbeste, autism? Despre diagnosticarea gresita la copii

Alexa Bîtfoi by Alexa Bîtfoi
in Blog, Parinti
3
Diagnostic gresit adhd autism copil neatent

Diagnostic gresit adhd autism copil neatent

Lucrand cu grupuri de copii in gradinite si scoli din Bucuresti, aud adesea din partea educatorilor, a ingrijitorilor sau chiar a parintilor diagnostice psihiatrice puse in dreptul unor copii care manifesta anumite simptome. Exista o preocupare tot mai accentuata de supradiagnosticare, de inscriere a unor tipare comportamentale intr-o grila, intr-o schema simptomatica menita sa domoleasca anxietatea adultului in fata unui copil in suferinta cu care nu stie ce sa faca. Vedem adesea cum, de pilda, copii care nu sunt atenti la scoala si se misca in banca sunt numiti, imediat, copii cu ADHD. Sau copii de 3-4 ani care nu vorbesc si nu par interesati sa se joace cu alti copii sunt diagnosticati de catre educatori cu autism. Copilului caruia i s-a pus o eticheta psihiatrica va trebui sa traiasca vreme indelungata cu stigma si povara etichetarii.

Abordam in articolul de astazi un subiect sensibil, cel al diagnosticarii gresite la copii. Vom vorbi indeosebi despre diagnosticul pus de adultii din preajma copilului care il ingrijesc si nu despre diagnosticul pus de specialistul in sanatate mintala. E foarte important ca parintii copiilor care cred, din diverse motive, ca micutul lor sufera o tulburare psihica, sa consulte pediatrului, apoi psihiatrul si psihologul pentru copii. Doar specialistii in sanatate mintala sunt in masura sa aprecieze daca exista sau nu manifestari patologice la un copil si sa ofere tratamentul adecvat.

Află despre

Divortul parintilor copil efecte consecinte ajutam

Divortul parintilor: cum il afecteaza pe copil si cum il putem ajuta

25/10/2017
depresia la copii depresia la adolescenti scoala preventie

Depresia la copii si adolescenti, prevenita la scoala

03/02/2016
copil-adhd-diagnostic-psihiatrie

Lasa-i pe Ei sa aleaga! Spune NU etichetarii!

07/02/2013

 

Diagnosticarea la copii, intre nevoia de linistire a anxietatii si neputinta trezita in adult

Sa ne gandim la nevoia adultului de a incadra copilul cu o suferinta psihica sau cu dificultati in dezvoltare intr-o schema diagnostica. Aceasta nevoie reflecta, pe de o parte, o modalitate de linistire a anxietatii produse de un comportament cu care nu suntem familiari si in fata caruia nu stim cum sa reactionam. Putem simti ca micutul din fata noastra se afla intr-o dificultate, dar nu stim cum il putem ajuta si adesea simtim ca autoritatea noastra, a adultilor, in fata acestor copii paleste deodata. Un copil foarte energic care pare mereu cu gandul in alta parte, care nu asculta de parinti si care se manifesta agresiv fata de colegi este un copil care trezeste in adultul care il ingrijeste o serie de sentimente contradictorii, de la mila, furie, dezamagire, rusine sau disperare. A-l eticheta pe un astfel de copil cu ADHD inseamna ca problemele lui au primit un diagnostic si, prin urmare, responsabilitatea noastra asupra lui scade. Diagnosticul legitimeaza, deasemenea, sentimentele puternice de furie si agresivitate pe care adultul le experimenteaza in fata unui copil care nu asculta, care sfideaza pe ingrijitori sau manifesta violenta. Un diagnostic are puterea de a pune un zid de despartire intre cel diagnosticat si cel care diagnosticheaza, cu care se afla intr-o relatie de atasament. De multe ori, el blocheaza gandirea si reflectia asupra cauzelor care au dus la aparitia comportamentului nedorit si ne impiedica sa vedem ca, de fapt, avem de-a face cu suferinta psihica.

Multe din simptomele care indica suferinta psihica la copil trezesc in adultul ingrijitor sentimente puternice de neputinta. Trezesc reprezentari foarte arhaice in care adultul retraieste propria dependenta fata de parinti si starea de neputinta in care se afla atunci cand el insusi era bebelus. Aceste trairi sunt cu atat mai greu de acceptat si de retrait cu cat copilaria noastra a stat sub semnul respingerii sau al abandonului emotional.

 

Copilul care nu este atent nu are neaparat ADHD si copilul care nu vorbeste nu inseamna ca are autism: exemple de diagnosticare gresita la copii

Urmarim, in continuare, cateva exemple de diagnosticare gresita la copii. Pe langa aspectele discutate mai sus, diagnosticarea gresita se face si pentru ca unele simptome ne duc cu gandul automat la unele tulburari.

1. Neatentie = ADHD

Adesea, copilul care nu este atent la scoala este suspectat de ADHD. Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie cuprinde, intr-adevar, intre carateristicile sale si capacitatea scazuta a copilului de concentrare si atentie. In aceeasi masura insa, un copil care nu este atent poate suferi de anxietate, tulburare de stres posttraumatica, tulburare obsesiv-compulsiva sau poate avea o tulburare de invatare.

Citeste aici despre copilul neatent si hiperactiv

Anxietatea genereaza ganduri care produc teama si neliniste. La copii, anxietatea genereaza hiperactivitatea, lipsa de atentie si concentrare si chiar agresivitate manifesta.

Un eveniment stresant pentru copil cu potential traumatic cum ar fi moartea cuiva drag, divortul parintilor, schimbarea locuintei sau nasterea unui fratior se manifesta adesea prin diminuarea capacitatii de atentie si concentrare. Un copil care are ganduri care il preocupa mai mult decat grijile sale scolare, in mod evident, nu se va putea concentra la fel ca un copil care nu are asemenea preocupari.

Tulburarea obsesiv-compulsiva se manifesta prin existenta unor ganduri obsesive care nu pot fi controlate si prin existenta unor comportamente compulsive care au rolul de a diminua anxietatea produsa de aceste ganduri. Gandurile obsesive insele au ca efect scaderea capacitatii de atentie si concentrare si, prin urmare, afecteaza activitatile copilului care implica aceasta capacitate.

Adesea, copiilor cu o tulburare de invatare li se atribuie eticheta de “neatent” sau “cu capul in nori”. Un copil dislexic, de pilda, va simti rusine atunci cand doamna invatatoare il va pune sa citeasca in fata clasei. Va prefera mai degraba sa i se spuna ca este un copil neatent decat sa starneasca hohote de ras in randul colegilor sai care nu stiu despre dificultatea in care se afla.

 

2. Lipsa vorbirii dupa varsta de 2 ani = autism

Cand un copil a trecut de varsta de 2-3 ani si nu vorbeste inca, se crede ca e vorba despre autism. Daca acel copil manifesta si interes scazut fata de cei de varsta lui si ii place sa aseze jucariile una langa alta, nu mai exista nici un dubiu: copilul este autist.

Un copil care nu vorbeste nu are neaparat autism. Poate fi un copil care sufera mutism selectiv. Aceasta este o tulburare care se manifesta prin faptul ca exista anumite medii in care copilul nu foloseste limbajul verbal. Copilul poate vorbi acasa, dar la gradinita sau la scoala nu. De asemenea, poate fi vorba si despre o familie in care s-au vorbit mai multe limbi si copilului ii este dificil sa se exprime verbal. Poate fi vorba, de asemenea, despre un eveniment traumatic din viata copilului la care el a reactionat prin pierderea temporara a capacitatii de a vorbi.

 

3. Iritabilitate crescuta, lipsa placerii pentru activitati care obisnuiau sa fie placute = depresie

Depresia este confundata adesea cu sentimentele de tristete, cu lipsa de apetit alimentar sau insomniile pe care cu totii le-am experimentat la un moment dat. La copii si adolescenti, iritabilitatea crescuta precum si retragerea sociala duc, de multe ori, in mod eronat, la atribuirea diagnosticului de depresie. Poate fi vorba despre anxietate al carei tablou clinic este asemanator cu cel al depresiei. Sau, daca ne gandim la adolescenti, este vorba despre o etapa definitorie in dezvoltarea lor in care au nevoie sa experimenteze retragerea sociala pentru a se gasi pe ei insisi in activitati solitare. Pot avea conflicte de identitate in care stima de sine sa fie afectata sau sa apara dificultati scolare. Sau pot arata dezinteres fata de familie pentru a-si consolida relatiile de grup, atat de importante in aceasta perioada. Toate aceste caracteristici fac parte din peisajul dinamic si efervescent al adolescentei, fara sa constituie o patologie.

Citeste aici cum se manifesta depresia la copii

In final, incurajez parintii si educatorii sa-i vada pe copiii din fata lor ca pe niste fiinte umane foarte complexe care pot experimenta, in micuta lor existenta, emotii si trairi la fel de complexe. Un diagnostic, chiar daca este gresit sau corect, poate slabi legaturi. Pe cand o viziune dinamica si o inima deschisa care accepta existenta suferintei psihice si care cauta ajutor are capacitatea de a intari legaturile si, prin aceasta, de a-si reafirma iubirea pentru celalalt.

Tags: adhdautismcopilul agresivCopilul hiperactivCopilul violentdepresia la copiidiagnostic
Alexa Bîtfoi

Alexa Bîtfoi

psihoterapeut de orientare psihanalitică

Citeşte mai multe

mecanismele de aparare psihoterapie
Blog

De ce intr-o psihoterapie se si sufera

11/09/2018
Munca psihanalistului cu pacientul depresiv
Blog

Munca psihanalistului cu pacientul depresiv

15/02/2018
psihanaliza bucuresti psihanalist psihoterapie freud
Blog

Psihanaliza si gandirea psihanalitica in psihoterapie

14/09/2017
Complexul lui portnoy philip roth psihanaliza
Blog

Complexul lui Portnoy intre o mama devoratoare si apararile de tip pervers

06/03/2011
Stima de sine scazuta autocritica autorepros autodevalorizare ura de sine cauze inconstiente ura de sine psihanaliza
Blog

Stima de sine scazuta si cauzele inconstiente ale autocriticii

22/01/2020
Copilul minte minciunile copiilor
Blog

Copilul minte? Ce se ascunde in spatele minciunilor si ce pot face parintii

04/10/2017
Load More
Next Post
Abuzul sexual asupra copiilor

Abuzul sexual asupra copiilor: cum il recunoastem si cum poate fi prevenit

Comments 3

  1. Elena Ionel says:
    7 years ago

    Felicitari!Un articol excelent si adevarat!

  2. Alexa Bîtfoi says:
    7 years ago

    Multumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cabinet individual de psihologie care oferă asistenţă şi consiliere psihologică, evaluare şi intervenţie terapeutică adulţilor, adolescenţilor şi copiilor.             ☎ 0735 524 756
No Result
View All Result

Afla despre…

  • Alexa Bîtfoi psihoterapeut psihanalist
  • Ce face un psiholog
  • Psiholog Bucuresti – psihoterapie adulti si copii
  • Psihoterapie copii
  • Psihoterapie psihanalitica

Cauta pe site…

No Result
View All Result

Scriu in Revista

Cafe Gradiva

Am scris la

psiholog alexa plescan antena 3

Categorii

  • Blog
  • Cuplu
  • Film
  • Filme & carti
  • Parinti
  • Psihoterapie

Recent Posts

  • Adolescence, un film despre masculinitate toxică și depresie paternă 20/03/2025
  • Gaslighting: efortul de a-l înnebuni pe celălalt 11/11/2024
  • Intimitatea trăită ca intruziune, respingerea ca abandon 21/10/2024
  • Acasa
  • Psihoterapie psihanalitica adulti
  • Psihoterapie copii
  • Contact

Copyright © 2012-2022, Alexa Bîtfoi - Psihoterapeut psihanalist şi psiholog clinician.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.Accept Reject Read More
Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary
Always Enabled
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SAVE & ACCEPT
No Result
View All Result
  • Despre mine
  • Psihoterapie psihanalitica
  • Psihoterapie copii
  • Ce face un psiholog
  • Newsletter
  • Contact

Copyright © 2012-2022, Alexa Bîtfoi - Psihoterapeut psihanalist şi psiholog clinician.

Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.