Copilul agresiv: diferenta dintre agresivitate si violenta
Cand vorbim despre agresivitate, fie ca este vorba despre copii sau despre adulti, trebuie sa avem in minte faptul ca agresivitatea este un instinct natural, util pentru o dezvoltare optima. Primele semne de agresivitate se manifesta inca din primele zile de viata cand bebelusul musca sanul mamei. Aceasta dualitate instinctuala, dragostea si agresivitatea se intrepatrund pe parcursul intregii vieti, uneori ajungand chiar sa se confunde. Pe de o parte, agresivitatea reprezinta o modalitate prin care fiinta umana ia in posesie si isi revendica dreptul asupra unui obiect. Pe de alta, agresivitatea are rolul de a ne apara de pericole si de a lupta, pana la urma, pentru ceea ce suntem sau dorim sa devenim.
Copilul agresiv nu reprezinta o problema in sine. Copilul agresiv devine o problema in momentul in care el manifesta un comportament violent. Violenta reprezinta o forma de agresivitate exacerbata al carei scop nu mai este de aparare sau autoconservare, ci de a produce suferinta celuilalt. Sigur, dorinta de a produce suferinta celuilalt reprezinta un strigat de ajutor al copilului care nu stie inca sa puna in cuvinte ceea ce ii produce neplacere sau suferinta. Copilul care loveste pe parinti sau copilul care bate copiii la gradinita este un copil care a gasit ca singura cale de a fi auzit este cea a agresivitatii, fizice sau verbale.
Citeste despre agresivitatea in creatiile culturale ale copiilor
Copilul agresiv care isi loveste parintii sau bate copiii la gradinita sau la scoala este un copil care nu stie cum sa se faca auzit
De foarte multe ori comportamentul copilului este un bun indicator pentru realitatea sa interioara, despre ceea ce se afla inlauntrul lui si ii produce disconfort sau suferinta. Copilul care nu va putea vorbi despre trairile si dificultatile sale, copilul care nu va putea sa exprime prin intermediul desenelor sau al jocului afectele sale intense va fi mult mai vulnerabil la izbucniri comportamentale agresive sau chiar violente. El poate ajunge sa-i loveasca pe colegii de gradinita sau pe copiii de la scoala si chiar sa-si loveasca parintii. Aceasta este situatia unui copil care pare ca nu are limite, un copil agresiv care adesea e numit “copilul problema” sau “oaia neagra”, un copil pentru care nici pedepsele si nici recompensele nu par a da roade.
Citeste despre copilul agresat la scoala
Putem intelege agresivitatea unui copil si il putem ajuta mai bine daca ajungem sa cunoastem cauzele comportamentului sau. Exista multiple cauze pentru care un copil devine agresiv si violent, dar toate au la baza incapacitatea copilului de a exprima intr-un mod adaptat emotiile si conflictele sale interne, altfel decat recurgand la un comportament agresiv.
1. Copilul agresiv se manifesta astfel pentru ca el insusi a fost tratat cu agresivitate in familie. Un copil caruia i s-au aplicat corectii fizice in familie, care a fost agresat verbal sau emotional, va perpetua acest model, devenind el insusi un copil agresiv. In aceasta situatie, agresivitatea este un soi de limbaj foarte familiar copilului, singurul care poate produce efecte vizibile in celalat.
2. Copilul agresiv se simte neputincios si are o stima de sine scazuta. Neputinta este unul dintre sentimentele greu de tolerat. Pentru copilul ce a capatat o oarece autonomie dar care este dependent inca de parintii lui, agresivitatea reprezinta rezultatul conflictului dintre dorinta de a creste si a deveni independent si neputinta sa.
3. Copilul agresiv poate ascunde sentimente de suferinta intensa si constituie masca depresiei. Unul dintre principalele simptome ale depresiei la copii este agresivitatea manifestata printr-un comportament violent. Copilul care distruge totul in jurul sau, care loveste obiecte si persoane este un copil care se simte el insusi distrus in interior, gol si golit de orice sentiment nobil si de sens in frageda lui existenta.
Citeste despre depresia la copii
4. Copilul agresiv are nevoie de tandrete si afectiune. Daca privim agresivitatea ca pe un strigat de ajutor al unei persoane care se simte lipsita de iubire si intelegere, ne va fi mult mai usor sa intelegem comportamentul copilului si sa fim capabili sa il ascultam cu mai multa atentie, sa-i oferim incurajare si, cel mai important, tandrete si afectiune. Acestea reprezinta un zid protector care contin si implinesc adevaratele nevoi ale copilului, nevoi care au fost puse in umbra de comportamentul sau.
Toate articolele sunt foarte BUNE! Părinții, bunicii avem de invatat din aceste minunate lucruri! FELICITARI! Multumesc.
Va multumesc pentru aprecieri si va invit sa cititi in continuare alexaplescan.ro
interesant articolul prin faptul ca deschide perspective noi asupra agresivitatii. Am senzatia ca se aplica si la adulti. Mi-ar placea un articol despre cum sa ne purtam cu psihopatii.