Intre psihoterapie, schimbare si alegere a nefericirii
Cand o persoana se hotaraste sa intre intr-o psihoterapie de orientare psihanalitica ea se simte suficient de motivata pentru a facilita schimbari complexe ale structurii sale de personalitate. Exista si situatii in care pacientii vin la terapie pentru ca se afla in dificultate din cauza unui eveniment neplacut, a unui simptom, a unei dificultati relationale sau a unei stari generale proaste. In acest caz, inlaturarea simptomului si (re)capatarea unei dispozitii bune sunt marci ale succesului procesului de psihoterapie. De cele mai multe ori insa, un demers terapeutic de lunga durata pune pacientul fata in fata cu lucruri care ii erau necunoscute. Lucruri ascunse constiintei lui dar care, poate, raspundeau intr-o mare masura de suferinta si nefericirea care l-au facut sa caute ajutorul unui psihoterapeut.
O psihoterapie este o experienta care schimba. Or schimbarea nu este ceva care sa fie acceptat cu usurinta. Nu este nici ceva care poate fi impus si nici ceva care se dobandeste prin exgente auto-motivationale. Schimbarea presupune un proces care dureaza. Drumul este unul dificil si deloc lipsit de obstacole. La capatul lui insa, te vei regasi pe tine si vei gasi placerea unei vieti implinite.
Aici gasesti psihoterapeut Bucuresti
Ce inseamna alegere a nefericirii?
Suna absurd, nu? Cine ar alege sa fie nefericit? Nu toti cautam cu aviditate fericirea? Si totusi… ce se intampla cu acel adolescent care, desi s-a pregatit foarte bine pentru un examen important, se imbolnaveste grav chiar inainte de sustinerea lui? Sau cu acea femeie care a suferit atat de mult din cauza relatiilor abuzive cu partenerii pe care i-a avut dar care alege, iar si iar, aceeasi tipologie de barbati dispretuitori, brutali, care o nefericesc? Ce se intampla cu acel tanar barbat dependent de droguri care si-a promis de mii de ori ca va stopa consumul, dar cu toate acestea nu se poate opri?
Citeste despre gandirea in psihanaliza si psihoterapia psihanalitica
Intr-o psihoterapie psihanalitica de lunga durata persoana descopera, de pilda, ca in spatele acestor situatii de viata care ii produc nefericire dar de care nu se poate lepada, se afla un intens sentiment de vinovatie. O culpabilitate inconstienta care, in plan manifest, se traduce prin aparitia unui simptom care impiedica implinirea pe plan personal sau social. Astfel, multe dintre dramele intime sunt o cautare si o repetare a nevoii dupa pedeapsa. Pedeapsa pentru ce? Pentru un gest sau un act intamplat cel mai probabil in copilarie sau adolescenta. Un eveniment neplacut care a fost uitat, dar ale carui consecinte lucreaza, in tacere, in viata individului adult. In psihoterapie, provocarea celor doi, a psihoterapeutului si a pacientului sau, este aceea de a aduce la lumina aceste mecanisme care stau in calea implinirii.
Este nevoie de multa rabdare si de mult curaj pentru a intreprinde un astfel de demers.
Rămâi conectat la gândirea psihanalitică!
Prin abonare, ești de acord să primești emailuri cu articole și reflecții psihanalitice.
