Terapia psihanalitica este o forma de psihoterapie care foloseste psihanaliza si teoriile psihanalitice pentru intelegerea proceselor psihice, pentru tratamentul tulburarilor psihologice si pentru explorarea lumii interioare a pacientului, explorare care faciliteaza cresterea emotionala. Intrucat munca pe care o desfasor se inscrie in domeniul terapiei psihanalitice si al psihanalizei, m-am gandit ca ar fi oportun sa scriu un articol despre felul in care functioneaza terapia psihanalitica si despre asteptarile pe care le poti avea daca decizi sa urmezi un astfel de proces psihoterapeutic.
Daca ai citit deja cateva dintre articolele mele, probabil ai aflat pana acum ca terapia psihanalitica isi bazeaza intreaga teorie si interventie pe conceptia potrivit careia exista in fiecare dintre noi o forta ascunsa, nevazuta, care ne influenteaza in mod semnificativ viata, alegerile pe care le facem, modul nostru de a trai si de a interactiona cu lumea exterioara. Aceasta parte esentiala a psihicului uman se numeste Inconstient, iar psihanaliza e cea care se ocupa cu studiul si explorarea productiilor inconstientului.
Existenta inconstientului constituie o premisa necesara desfasurarii tratamentului psihoterapeutic si a sucesului in terapia psihanalitica. Dar ce inseamna aflarea existentei inconstientului si dorinta de a intelege cum influenteaza el viata pacientului, inclusiv suferinta sa psihica? Terapia psihanalitica sau cura psihanalitica reprezinta cele mai bune metode, uneori singurele, de a afla despre existenta inconstientului personal si de a-i intelege dinamica. Cum se traduce acest lucru in tratamentul psihanalitic? Prin aceea ca terapeutul impreuna cu pacientul se uita la simptomele invalidante care il aduc pe cel din urma in cabinetul de psihanaliza, la visele sale, la fantasmele sale, la modalitatile de relationare cu sine sau cu cei semnificativi si incearca impreuna sa construiasca si sa dea un sens experientelor subiective ale persoanei.
CITESTE aici despre cui se adreseaza terapia psihanalitica
Inconstientul, o notiune poate abstracta, poate prea complicata, despre care am aflat din carti sau filme, se transforma, prin intermediul experientei personale a unei cure psihanalitice, intr-o realitate prezenta si vie a lumii noastre interne. Daca vei urma o psihoterapie psihanalitica sau o psihanaliza vei vedea ca terapeutul va formula, inca de la inceput, o cerere esentiala privitoare la desfasurarea terapiei. Terapeutul psihanalist iti va cere ca in timpul sedintei sa spui tot ce iti vine in minte, chiar daca ti se pare neplacut, sau greu de spus, sau fara importanta, sau fara sens. Aceasta este regula de baza a demersului psihanalitic, se numeste “regula asociatiei libere” si reprezinta calea de acces catre productiile inconstientului si intelegerea lor.
Sa presupunem ca ai inceput terapia psihanalitica si ai inceput sa ai experienta lucrului cu propriul inconstient. Vei fi aflat, prin urmare, ca unul dintre scopurile fundamentale ale curei psihanalitice este de a transforma ceea ce se afla in inconstientul tau, in ceva constient. Cu alte cuvinte, de a afla ceva nou despre tine, ceva la care nu ai avut acces pana acum. Dincolo de exprimarea usor greoaie a explicatiei de mai sus, ne putem imagina ca a deveni constient de ceva din inconstientul personal e ca si cum ai afla, de pilda, ca depresia, sau anxietatea, sau alegerea repetitiva de a intra intr-o relatie nefericita reprezinta modalitati de a te proteja impotriva unor emotii sau sentimente prea dureroase pentru a fi traite si exprimate. Din aceasta perspectiva, simptomul este cheia de acces catre o lume nevazuta din tine, o lume ingropata, uitata si simtita ca fiind prea periculos de explorat.
Profil profesional psihoterapeut psihanalitic Alexa Bitfoi la Cafe Gradiva
De exemplu, poti afla ca tendinta inconstienta de a intra in relatii de cuplu care nu aduc implinire reprezinta o modalitate proprie de a te proteja sa simti si sa traiesti sentimente de dependenta fata de o persoana. Sau ca esecul repetat de a gasi un loc de munca in care sa fii apreciat si in care sa te dezvolti este un mijloc de a te apara impotriva sentimentelor inconstiente de invidie pentru care te simti vinovat. Sau ca atacurile de panica traduc, de pilda, frica invalidanta pe care o ai in legatura cu o dorinta sexuala interzisa. A cunoaste ceva din propriul inconstient reprezinta un demers uneori dureros, alteori inconfortabil, dar un demers necesar pentru a afla adevarul despre tine insuti.
CITESTE aici despre psihanaliza si gandirea psihanalitica in psihoterapie
Daca te hotarasti sa incepi terapia psihanalitica, ar trebui sa te astepti sa afli ca in interiorul tau traiesc mai multe generatii, adica exista in inconstient o mostenire psihica semnificativa care contribuie la formarea identitatii tale. Transmiterile transgenerationale constituie unul din domeniile studiate de psihanaliza, pionieri fiind Nicolas Abraham si Maria Török despre a caror munca poti citi pe Cafe Gadiva.
O alta asteptare pe care o poti avea in legatura cu terapia psihanalitica este una contrarianta si se refera la felul in care vede psihanaliza tulburarea psihica sau simptomul. Daca vei avea curiozitatea sa cauti pe google cuvantul “depresie” sau “anxietate” sau orice alt cuvant reprezentant al suferintei psihice vei constata ca cele mai multe rezultate generate promit “eradicarea depresiei”, sau “anihilarea anxietatatii”, sau “lupta contra insomniei”, etc. Este vorba asadar despre o pozitionare antagonista a omului in raport cu simptomul si suferinta sa. Aceasta conceptie reprezinta felul in care vad si conceptualizeaza existenta simptomului unele scoli psihoterapeutice. Simptomul psihic este vazut ca ceva ce trebuie anihilat, dizolvat si asta sa se intample, de preferat, cat mai repede. Daca in privinta unui simptom fiziologic disparitia lui este echivalenta cu vindecarea pacientului, in privinta simptomului psihic lucrurile stau altfel. Daca vei decide sa intri intr-o terapie psihanalitica, e bine sa stii ca, de exemplu, anxietatea de care suferi nu e ceva de care trebuie sa te descotorosesti cat mai repede pentru a fi vindecat. E bine sa stii ca anxietatea reprezinta un semnal de alarma pe care inconstientul tau il transmite pentru a face vizibila nevoia de a afla ceva despre lumea ta interna despre care nu stiai pana in acest moment. Altfel spus, a scapa de un simptom, a-l anihila, nu reprezinta un obiectiv principal al curei psihanalitice pentru simplul motiv ca nu poti scapa de cine esti. Asta ne duce inapoi la existenta inconstientului, la felul cum lucreaza si se face cunoscut.
E bine de stiut, de asemenea, ca in psihoterapia psihanalitica terapeutul nu da sfaturi, nici nu e clarvazator si ca psihanaliza nu e despre oferirea de solutii magice la nefericirea umana. Dimpotriva, e un demers costisitor, psihic si financiar, un demers in care relatia cu terapeutul tau va constitui o busola care te va orienta catre lumea interna si relatiile exterioare. In cele din urma, scopul ultim al psihanalizei, asa cum insusi Freud l-a formulat, este sa il ajute pe pacient sa ajunga sa munceasca si sa iubeasca. Pare simplu, nu? As spune ca nimic nu e mai greu, de fapt.
