Depresia la partenerul de cuplu reprezinta o realitate dureroasa si, in acelasi timp, un strigat pentru ajutor si intelegere din partea celor care au trecut prin aceasta experienta.
Depresia la partenerul de cuplu si manifestarile ei
Depresia este o tulburare afectiva ce are trei caracteristici majore: durere morala, inhibitie psihica Si lentoare psiho-motorie. Durerea morala se manifestă prin pesimism, ganduri negre, tristete durabila, pierderea stimei de sine, anhedonie (imposibilitatea plăcerii).
Lentoarea psiho-motorie e data de astenie, apragmatism, retragerea sociala, voce monotona, fata imobila. Acestora li se adauga tulburari ale memoriei, o lentoare a gandirii, adesea sunt prezente insomniile si se constata o diminuare constanta a libidoului care duce la saracirea vietii sexuale. Angoasa (teama fara obiect) este prezentă prin teme legate de probleme existentiale (cine sunt?, care este scopul existentei mele?, moartea), iar aceasta angoasa poate genera adesea tentative de suicid. Depresia la partenerul de cuplu se manifesta prin simtomele descrise mai sus.
Depresia la partenerul de cuplu si cauzele ei
Cauzele legate de aparitia unui sindrom depresiv sunt multiple. Vom face insa o delimitare intre depresiile endogene care tin de factori ereditari (exista in familie cazuri de depresie sau tulburari bipolare maniaco-depresive) si depresiile psihogene care sunt legate de stres sau de un eveniment traumatic in fata căruia apararile persoanei nu au facut fata (un divort, un deces, un accident, o boala etc.). Asadar, atunci când avem de-a face cu un caz de depresie endogena, sansele de vindecare sunt mai mici, deoarece, persoana in cauza va manifesta toata viata predispozitia catre depresie. Totusi, cu tratament psihoterapeutic, persoana va fi ajutata sa traiasca o viata satisfacatoare pentru sine si pentru celalalt.
Afla cum se manifesta despresia la copii
Cum imi dau seama ca partenerul de cuplu sufera de depresie?
Depresia la partenerul de cuplu comporta simptomele evidentiate mai sus. Primul semnal de alarma este faptul ca partenerul va manifesta scaderea stimei de sine. Va spune in mod repetat ca nu se considera suficient de bun, de atent, de iubitor si va vorbi adesea despre esecurile sale. De asemenea, daca in primele perioade ale relaţiei, accentul era pus de amândoi pe dinamica relaţiei ca întreg, pe îmbunătăţirea comunicării şi pe diversitatea de activităţi în comun, în această fază în care unul dintre parteneri începe să arate simptome depresive, activitatea cuplului este mai mult centrată pe persoana sa.
Partenerul cu depresie si manifestari comportamentale specifice
Se intampla adesea ca persoana care suferă de depresie sa caute întotdeauna o atenţie şi o protecţie exagerate. Nu de multe ori, apare ceea ce se numeşte “tulburare dependentă“. Adică, partenerul cu depresie va dezvolta o relaţie de dependenţă în care, datorită stimei de sine tot mai scăzute şi a diminuării încrederii în propriile capacităţi, se va “agăţa” de celălalt partener. Este o situaţie de risc extrem, deoarece, de cele mai multe ori, partenerul sănătos va interpreta greşit dependenţa celuilalt, crezând că dependenţa înseamnă, de fapt, iubire. Astfel, el se păcăleşte pe sine, nefiind în stare să prevină o situaţie care va afecta cuplul ulterior.
Depresia la partenerul de cuplu este resimtita cu atat mai dureroasa cu cât, partenerul sănătos este resimţit de celălalt ca pe o persoană superioară lui. În acest caz, cel cu depresie se va raporta întotdeauna la celălalt ca la cineva superior, ca la cineva la al cărui statut el nu va ajunge niciodată. Or situaţia asta va agrava şi mai mult tulburarea afectivă, pentru că, pe măsură ce complexele de inferioritate se vor adânci, distanţa dintre partenerul afectat şi celălalt partener va creşte tot mai mult.
Cum il pot ajuta pe partenerul cu depresie
In primul rand, nu da sfaturi. Depresia este o conditie medicala care nu are de-a face cu aspecte ce tin de vointa persoana sau de ceea ce popular este numit “un caracter slab”. Sfaturile, oferite chiar cu cele mai bune intentii, nu vor imbunatati starea psihica a celui afectat.
Nu încerca să devii salvatorul lui! De cele mai multe ori, partenerul sănătos cade în capcana salvatorului. El vede că iubitul/iubita sa este neputiincios/neputiincioasă, şi astfel încearcă să-l ajute. Acest ajutor însă poate să fie dezastruos pentru celălalt, mai ales că, percepându-te pe tine ca salvator, el va prelua rolul de victimă, ceea ce va adânci mai mult problemele complexuale şi angoasa.
Nu cadea in capcana auto-victimizarii! Nu te plânge (mai ales partenerului), nu îţi face mustrări de conştiinţă întrebându-te cu ce ai greşit TU de s-a ajuns aici. De obicei, în faza asta, se pierd multe relaţii pentru că partenerul neafectat cedează auto-victimizării.
Incurajeaza-l! Fără să-i dai sugestii sau amendamente, încearcă să-i întăreşti stima de sine, aducându-i permanent aminte de calităţile pe care le are şi de momentele frumoase ale relaţiei.
Poarta-te atent cu partenerul tău şi fii mai vigilent decât de obicei (fără să exagerezi totuşi)!
Lasa-l singur! De cele mai multe ori, persoana afectată de depresie suferă şi o retragere socială. O propunere pentru o calatorie indepartata care sa-l faca sa “uite” conditia lui actuala poate fi de ajutor pentru moment, dar problema de fond nu va fi rezolvata astfel.
Nu te culpabiliza pentru diminuarea vietii sexuale in cuplu! Aminteşte-ţi, în depresie, apetitul sexual scade. Este o consecinta a tulburarii depresive in sine si nu are de-a face cu motive care tin de asptectul fizic, dispozitia sexuala sau schimbarile climatice.
Trimite-l la un specialist! Este lucrul cel mai bun pe care îl poţi face. Şi cel mai important. Trebuie să înţelegi că, oricât de mult îl cunoşti şi oricât de mult îl iubeşti, nu ai competenţa necesară să-l tratezi. Încurajează-l să meargă la un psihoterapeut şi explică-i că şi tu ai face la fel. Fii atent la modul în care îţi formulezi argumentarea. Nu jigni, nu raţionaliza prea mult, şi, mai ales, lasa-i lui libertatea sa aleaga daca va intra sau nu intr-un proces psihoterapeutic.
Citeste mai mult despre cum il poti ajuta pe partenerul care are depresie
Relatia de cuplu dupa vindecare partenerului cu depresie?
Dupa ce persoana a primit ajutor psihoterapeutic si s-a vindecat, relatia de cuplu isi va urma fagasul in functie de doua posibile scenarii:
a) Relaţia va fi continuată, iar partenerul vindecat va fi acum în stare să aprecieze şi să răsplătească ajutorul celuilalt. Relaţia se va îmbunătăţi şi va fi într-un proces de creştere continuă.
b) Relaţia va fi încheiată. Este posbil ca, în timpul tratamentului psihoterapeutic care presupune şi dezvoltarea personală, partenerul care a suferit de depresie să constate că celălalt a avut o mare contribuţie în dezvoltarea afecţiunii sale. Astfel, vindecat fiind, deci cu putere de discernământ, va decide să încheie relaţie cu un partener fie prea punitiv, prea afectuos, un partener cu care simte şi crede că nu mai poate fi un întreg.
Ce idee buna ai avut! Prind foarte bine astfel de directive si elucidari ale termenilor, asta venind de la un psiholog in devenire orientat pe alt domeniu…mult succes si te voi citi.